Pe de o parte, simt ca ceea ce spun este deseori irelevant si ma simt precum un matematician ce isi demonstreaza singur propriile formule, fara un scop precis. Pe de alta parte este faptul ca simt ca deseori ma pierd prin ceea ce spun, pentru ca ceea ce scriu este deseori relativ momentului acela.
Asa ca poate am sa tac, cat simt sa tac. Sau poate am sa scriu randuri foarte imprecise. Cine stie.
