Recomandare de film: The Shift

The Shift

Este un film frumos despre natura umana care atinge unele idei esentiale ale existentei noastre.
Mi-a placut ca nu a fost un film exagerat din nici un punct de vedere ci mai degraba foarte bine ancorat in realitate. Ideile principale au fost ilustrate prin situatiile unor personaje care prin decursul lor reuseau sa creeze un cadru complet din care sa reieasa foarte usor ceea ce se dorea transmis.


Mi-a placut ideea generala din film care transmitea sa avem incredere in viata. In cursul ei firesc si natural. Sa nu mai incercam sa fortam lucrurile din frica si neincredere si sa le luam asa cum sunt. Sa plutim alene pe aripile vietii cu increderea ca tot timpul totul se va aranja perfect. Fiindca totul in viata se aranjeaza perfect si este de o sincronicitate nemaipomenita. Natura ne dovedeste asta cu fiecare zi. Din frica incercam sa fortam lucrurile intr-o anumita directie, ne creem asteptari si tinte si devenim tristi cand acestea nu se implinesc.
Wayne Dyer incearca sa ofere o solutie calma si frumoasa : aceea de a asculta in liniste chemarile vietii. Aceea de a curge fara a mai incerca sa fortezi nimic. Ci doar sa fii. Si sa te bucuri.

Vi-l recomand cu caldura, iar daca il vedeti astept cu drag parerile si impartasirile voastre.

Firesc

Unele lucruri nu trebuie sa te straduiesti sa le tii langa tine. Numai prin faptul ca odata au facut parte din povestea ta deja le imbogateste cu sens. De asta niciodata nu am simtit nevoia sa mentin un lucru in viata mea mai mult decat impunea cursul firesc al lucrurilor. Nici atunci cand gaseam o situatie foarte frumoasa, un om minunat sau chiar un loc perfect, nu am simtit sa tin acel lucru cu tot dinadinsul. Mereu am senzatia ca acel lucru oricum exista in mine chiar daca nu neaparat in mod fizic. Si ma bucur imens de el. Asa se intampla si cu unii oameni care imi sunt atat de dragi, dar care unii imi sunt departe. Ii stiu in inima mea si am senzatia aceea perfecta ca timpul nu trece oricat de mult s-ar fi scurs de cand nu am mai vorbit. Sunt unele lucruri pe care le pastrez ca pe cutiute fermecate de parfum, pe care atunci cand mi-e dor le deschid un pic, le simt parfumul tare si imbatator, le multumesc si le inchid la loc in inima mea. Si e de ajuns ca sa le simt langa mine.

Uneori se intampla sa simt unii oameni atat de aproape de sufletul meu, desi poate nu am mai vorbit cu ei de multa vreme. Sau poate ca ii cunosc pentru prima oara. Si imi place senzatia aceasta. Ca si cum toate persoanele, toate intamplarile si situatiile care au fost si care sunt exista concomitent si in mine si in exterior. Si cand mi-e dor de ceva anume e de ajuns sa inchid ochii si sa ii fac o mica vizita.

Totul e asa aproape, fizica asta ne pacaleste sa credem ca ar exista distante. Si un lucru caraghios care mi se intampla de obicei cand vizitez cu drag o persoana in interiorul meu este ca apare foarte curand si in exterior. Asa de subit uneori incat ma si sperii :) Dar ma amuz..caci imi plac intamplarile acestea.

Padurea de oglinzi

Inima mi-e mica uneori. Atat de mica ca nu o mai gasesc.

Ca o casuta ascunsa intr-o padure deasa. O casuta care isi schimba mereu locatia si nimeni nu poate ghici unde se va gasi data viitoare. Asa si eu: ma gasesc uneori cautand-o de zor, pornesc in pelerinaje lungi, ma intorc istovita si apoi plec iar. Iar in drumurile acestea spre ea am calatorit mult dar nu am ajuns sa cunosc nici acum toata padurea. Desi au fost atatea locuri magice gasite in padurea aceasta, in timp ce imi cautam casuta, incat si cautarea ma umple de un fel de bucurie efervescenta. Alteori de tristeturi si neintelegeri si alteori de reverii supreme in care descopar ca port mereu casuta cu mine.

Dar se intampla sa uit..caraghios aproape..caci credeam mereu ca odata luminata o cale nu se mai poate uita. Dar iata, demonstrez contrariul, caci eu o uit des..chiar mai des decat imi place sa recunosc. Ca un amnezic uneori, plec plina de indarjire zicandu-mi ca o voi gasi de data asta. Si apoi ca un copil in fasa plang cand vad ca a fost mereu cu mine. Frumos si jocul asta, ca o padure de oglinzi..

Perfection: Eckhart Tolle - The deepest truth of human existence

Curs magic de povesti cu Monica Brandusescu

Monica vorbeste frumos despre povesti. Ochii i se lumineaza, sufletul i se deschide si iubirea curge neincetat spre toti cei prezenti. In aceasta lume noua si fantastica ii invita pe toti cei care isi doresc sa gaseasca drumul spre sine prin intermediul povestilor. Fiindca fiecare din noi inca mai oglindeste copilul din sine si fiindca fiecare din noi are nevoie constant de povesti si fantezii ea pune la dispozitia oamenilor o noua lume fermecata care incepe odata cu caderea serii. Timpul se comprima si povestea incepe chiar de la prima intentie de a pasii la unul din cursurile sustinute de ea.

Va invit cu drag intr-o lume relaxanta, jucausa in care va veti putea intalnii cu eroul din voi, cu copilul aflat intr-o vesnica poveste fara sfarsit.

Structura cursului:

1. Pamantul si comoara din adancuri
2. Apa si misterele feminitatii
3. Aerul si principiul masculin
4. Focul si spiritul
5. Mandala si unirea contrariilor

Un nou curs incepe miercuri, 17 noiembrie, in verde cafe.
Mai multe detalii gasiti aici.

Veselie

                                

Sunt zile in care sunt si zile in care nu sunt. Sunt zile in care am nevoie de liniste si zile in care as vrea orice zdraganeala sa-mi zdragane dragalas la urechi. Sunt zile cu ploi si soare si zile cu norisori pufosi si fulgi de zapada. Sunt ceaiuri care ma asteapta, povesti care ma culeg ca personaj si persoane cu cosuri de fructe si zambete. De ar fi sa aleg un singur lucru, te-as alege pe tine-eu. Si din acest tine-eu s-ar crea un copac fantastic ce ne-ar servi drept casa si intrare in poveste. Totul incepe cu a fost odata.. dar va mai fi iar si iar..deci hai sa ne veselim continuu!

_________________
sursa foto: elefantisifluturi

Creation

Yesterday I got inspired to make this wonderfull piece. It felt like the piece was drawing itself. I really like it and somehow i feel it.

----Creation----

Love

Sunt oameni in ochii carora simt ca incep sa curg atunci cand privesc.
Sunt oameni pe care ii simt si ii stiu de secole si milenii si stiu ca am purtat acelasi drum de multe ori.
Sunt oameni carora nu pot sa le vorbesc, deoarece  simpla noastra prezenta umple tot spatiul, iar cuvintele raman sarace.
Sunt oameni pe care ii iubesc desi nu i-am vazut vreodata, dar pe care ii simt.
Sunt oameni cu priviri catifelate si suflete volatile care iti lasa un parfum magic in timp ce trec prin viata ta.
Sunt oameni pamantii cu radacini multiple care ti se inconjoara in jurul inimii si formeaza acolo un loc de rugaciune si gandire.
Sunt oameni jucausi ca fluturii intr-un camp de maci, colorati si purpurii, gata sa zburde mereu si sa-ti aduca o veselie.
Sunt oameni perna pe care iti poti culca intotdeauna capul, gata sa te prinda la fiecare clatinare de vant.
Sunt oameni fluture care te incanta mereu cu o poveste, pictati in toate chipurile cu culori dumnezeiesti.
Sunt oameni mama care te intampina mereu cu o inima blanda si un ceai cald.
Sunt oameni unicorn care parca traiesc visand si pasesc mereu cand pe pamant cand pe cer.
Si apoi sunt oamenii stea pe care ii vezi odata dar ti-i amintesti mereu.
Sunt oameni care cu o simpla imbratisare ma fac sa ma contopesc intr-un tot de bucurie si simt atunci ca am gasit drumul spre casa.
Sunt simple iubiri care ma bucura si ma incanta.

Mesajul de azi

" WORRYING FOR TOMORROW means I don't trust existence, which has provided everything for today "


multumesc  Claudya!