Despre jocuri

Toti avem jocurile noastre.
Lumea este precum o scena, iar noi ne alegem zilnic alte jucarii. Le combinam, le impreunam, le incalcim si le pierdem, le regasim si le certam, le punem pe un piedestal si de multe ori uitam ce jucarii ne-am ales. Uitam ca aceste jucarii sunt pentru a te juca. Atunci cand eram mica si ma jucam uneori intram cu totul in lumea din joc, si doar peste cateva ore cand jocul se termina reveneam la realitate. Si cred ca asta ni se intampla tuturor. Nu stiu de ce am impresia ca asta facem si in viata noastra de zi cu zi. Asa zisi adulti cum suntem, trasam zilnic liniile jocului nostru. Intram in lumea din joc si atat de captivanta este ca deseori ramanem acolo ore in sir, zile sau chiar ani. Dar vine un moment in care fiecare joc se termina. Si atunci luam o pauza, bem un ceai, ne facem siesta de dupa amiaza si asteptam un joc nou.

Da, lumea este un joc. Dar cred ca e atat de usor cand nu facem din jocul asta ceva mai serios decat e cazul. Viata se merita jucata, explorata, simtita. Putem fii copii jucausi, ne putem juca si rade la ea si ea ne va rade inapoi. Nu are de ales, suntem prea comici cand ne distram :)

Dar daca ne strambam la ea, ne incruntam si ii intoarcem spatele se va bosumfla si ea, ca e doar copil ca noi.