joi, 2 februarie 2012

Micro, macro

Privind intr-o seara multimea de oameni dintr-o sala de spectacol, asezati uniform in randuri circulare, nu am putut sa nu observ ca aratam ca niste mici oranisme, mici centri individuali, cu constiinta proprie.
Si ma gandeam daca oare nu suntem si noi celule ale unui ceva mai mare? Asa cum noi suntem formati din milioane de celule ce au fiecare roluri si functii diferite, tot asa poate si noi oameni, luati ca multime, ca ansamblu, formam celulele unui univers mai mare, care astfel exista.
Ca o papusa ruseasca.
Cum ar fi? :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu