vineri, 6 septembrie 2013

Doar asa

Lovim in cuvinte ca in niste bastoane, sprijinind potecile gandurilor dintre noi. Trimitem priviri negre in nopti albastre ca oamenii sa aibe de ce sa se fereasca si sa ramanem doar noi. Scrijelim peretii caselor, zidurile oraselor, amaraciunea noptilor cu zambete si doruri copilaresti. Lasam urmele unei inocente sublime, incarcata cu gesturi marunte si aruncaturi de degete peste gard.

Nu te dezbraca acum, e timp destul intr-o viata pentru toate. Ramane-mi mie doar asa. Un gand, un gest, un cuvant nespus, o viata netraita dar simtita. Ramane-mi mie.. doar asa.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu