joi, 20 februarie 2014

Nimic

Uneori lucrurile cad precum intr-o avalansa. Vin cu viteza si se amesteca coborand la vale. Bate un vant si te gandesti daca esti doar un pion, sau marele rege.

Cu fiecare alegere sapam un drum nou pe care sa curga zapada. Cu ochii inghetatati si inima nemiscata stau precum o statuie si ma gandesc: Si acum ce? Sumand tot ce a fost pare totul prea fantastic. Prea amestecat, prea fara sens. Ca o serie de poze dintr-un album in care nimeni nu se stie cu nimeni.

La masa aceasta cine va bea ultimul pahar?


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu