E ciudat.
joi, 10 februarie 2011
Schelete
Toti avem scheletele noastre. Mici nostri ghimpi de care ne impiedicam exact atunci cand ne asteptam mai putin. Franturi din amintiri, atingeri, zambete, priviri care nu se invoiesc a disparea. Lucruri care au fost sau care n-au fost. Cuvinte care s-au spus sau care nu s-au spus. Cuiere ciudate pentru ganduri. In viata si in pasii zilnici ne simtim completi, dar ghimpii marunti stau ascunsi in toate ungherele. Gata sa ne aduca aminte de momente halucinante. Si ce se intampla atunci? Amintirile dau goana si cer sa iasa afara, lumea curenta se sterge cu buretele si izuri dintr-o lume adormita se trezesc. Si dupa.. depinde de fiecare. Unii zambesc, altii ofteaza, altii cad pe ganduri, altii viseaza si unii oameni, foarte putini, decid sa faca un pas anume.
E ciudat.
E ciudat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu