Destinatia si cercul

In inimile noastre purtam o cuvantare. O adiere, o briza usoara si placuta si un sentiment complet de minunatie si frumos. Povestile au fost inventate pentru a fi povestite, si tot asa, ne creem si ne povestim povestea cu fiecare clipa.

Privim mereu orizonturile, fiindca inima ne impinge catre ele. Cautam si exploram simtind universul cu inima. Din noi toti tresar raze trandafirii, aromate, inmiresmate, dulci ca niste pasari calatoare. Suntem exact acolo unde vrem sa fim. Si cautarea se invarte mereu in cercuri. Ca atunci cand esti mic si intinzi mainile invartindu-te pe loc. Ameteala, dans, cer, pasari, lumini, rasete, privire, voaluri, miresme si visare.

Da. Lumea ameteste in jurul nostru si noi plutim alene pe ea. Pasim in vis si pasii nostrii inmoaie lumea. Si drumul cere o destinatie. Si destinatia este aici. Si cercul este todeauna inchis si deschis in acelasi timp.

Creem ceea ce suntem si suntem ceea ce creem.