marți, 22 februarie 2011

O alta directie

Traim in inimile noastre cu atatea vise si dorinte, pe care la caderea serii simtim ca nu le meritam. Ca nu le putem avea, ca nu vor veni la noi.  Dar de ce sa nu le putem avea? Ce oare in acest univers, in aceasta creatie ar avea ceva cu noi? Universul nu are nimic cu noi, doar noi avem cu noi insine. Traim in ideea ca nu se poate si uitam sa cercetam macar odata sa vedem daca este asa.

Ni se spune cand ne nastem ca este greu, ca oamenii sufera, ca exista durere si ca lucrurile se misca cu greutate. Ca trebuie sa fii precaut, sa nu iti incredintezi inima strainilor, ca trebuie sa te feresti de ei, ca nimeni nu te ajuta. Dar eu intreb: ce lume nebuna ar fi asta? Ce joc ciudat si ambiguu ar fi acesta? Lumea este atat de frumoasa si simpla si ti se da doar ceea ce vrei sa primesti. Cea mai corecta lume posibila. Primesti doar ceea ce vrei. Si poate ca intr-adevar iti trebuie curaj in lumea aceasta, curaj sa poti lasa la o parte tot ceea ce ai fost invatat despre ea si sa o descoperi tu singur dupa propriile tale reguli. Curaj sa iti spui clar si tare ceea ce vrei, curaj sa stii ca meriti orice.

Poate ca lumea inca se teme si poate ca fara sa vrem suntem influentati sa ne temem, dar daca descoperi ca tu esti singurul creator al vietii tale, nimic, nimic din ce se intampla in exterior nu te poate influenta. Pentru ca tu stii ca ceea ce li se intampla altor oameni este creatia lor. Nimic nu se intampla in lumea asta fara acordul nostru.

Eu simt cum imi modelez realitatea. Cum totul se schimba de la o zi la alta in functie de mine. Si cred ca a venit momentul sa lasam ceea ce am fost invatati la o parte si sa ne creem singuri realitatea. Sigur ca si cei ce ne-au invatat au fost bine intentionati, dar aceste lucruri nu ne ajuta decat sa ramanem in aceeasi stare care predomina de mii de ani.

Suntem singurii responsabili de ceea ce traim, de dorintele si sentimentele noastre. A venit momentul sa ne luam in drept rolul de creatori si nu doar de niste oamenii micuti batuti de soarta si de dumnezeu. Totul tine cu noi. Ramane sa tinem si noi.

Un comentariu: