Despre dorinte

Atunci cand ne dorim ceva e mult mai bine sa ni-l dorim cu bucurie decat cu tristetea ca nu il avem inca in viata noastra. Daca ni-l dorim, dar inima noastra este plina de tristete si neliniste ca nu il avem atunci vom atrage spre noi exact ceea ce simtim:  tristete si neliniste in legatura cu el. Daca, in schimb, ni-l dorim si in timp ce ni-l dorim simtim in sufletul nostru bucuria si frumusetea de a-l avea in viata noastra, daca inima noastra devine precum un zambet cand ne gandim la el vom atrage exact acele sentimente in legatura cu lucrul respectiv. Si el va veni exact sub forma aceasta.

Am simtit nevoia sa scriu asta, dandu-mi seama ca de multe ori noi ne sabotam dorintele din lipsa de incredere in ele. Stim sa ne dorim ceva, dar deseori nu simtim ca ceea ce ne dorim se implineste asa cum am vrea. Ori simtim ca asteptam prea mult, ori simtim ca ne chinuim prea mult pentru a-l obtine, ori ca nu se mai intampla odata, ori ca nu credem ca se va intampla si tot asa in ritmul acesta.
O schimbare majora si simpla ar fi ca atunci cand ne dorim ceva sa simtim acea bucurie a implinirii dorintei in sufletul nostru. Pana la urma este ceva ce ne dorim. Gandul ar trebui sa ne bucure, sa ne incante, sa ne lumineze fruntea cand ne gandim la el. Si apoi nu trebuie decat sa asteptam senini. Lucrurile vin mereu sub forma pe care noi le-o dam.

O dorinta frumoasa umple sufletul de bucurie. Si trebuie sa o asteptam cu liniste si entuziasm. Atat trebuie sa facem ca sa se poata implini.